Archive

Archive for the ‘util’ Category

Cafeaua e bună chiar și la miezul nopții

April 2nd, 2010 4 comments

Da, cafeaua e bună la orice oră, drept dovadă azi noapte, cândva spre ora 24, eu făceam de zor cafea, și nu doar o cană, ci două!!

Povestea spune așa: am pus ochii pe o pungă de popcorn, și am zis că nu mai are scăpare, așa că am pus-o la microunde (Burn baby, burn!). Din păcate lucrurile nu au urmat cursul normal, în sensul că după două minute, în loc să facă poc – poc – poc, a început să iasă fum din cuptor. Cumva un capăt al pungii reușise să se poticnească pe lateral iar adezivul care ținea punga închisă începu să se topească împuțind camera. Am scos iute punga și am aruncat-o la gunoi, însă mirosul nu vroia să dispară.
Așa că am deschis geamul de-a largul, am tot aerisit, am spălat cuptorul pe dinăuntru cu diverse substanțe din dotare, însă degeaba, mirosul tot acolo era. De-a dreptul enervant! Și am ajuns să googălesc. Oamenii ziceau să pun oțet sau praf de copt la microunde. Nu am așa ceva și nici la vecini nu bat la așa ore târzii. Apoi ziceau să pun o lămâie la microunde. Ei bine, am pus feliile unui grepfruit (după ce le-am maltratat, ca să poată ieși din ele mirosul), dar eh, nu așa eficiente precum era lăudată lămâia.
Și apoi am pus de o cafea. Am pus două lingurițe sănătoase de cafea naturală într-o cană (de porțelan), pus apă până la jumătate, și apoi pus cana pe o farfurie (nu de alta dar cafeaua o să dea pe lături) și am pus totul în cuptor, pe putere maximă, două minute. Iar după cinci minute am repetat figura, cu o a doua cafea.
Ce am învățat din asta?
  1. Cafeaua scoate excelent mirosul de ars dintr-un cuptor cu microunde.
  2. Am aflat de ce nu se face cafea naturală la microunde :P
Categories: util Tags:

Diverta, sau arta de a jecmăni clienții

March 30th, 2010 4 comments


Mereu am știut că Diverta are prețuri mai mari la cărți, deci nu e de mirare că cea mai bună metodă de aplicat în cazul în care vrei să îți cumperi o carte e să mergi la Diverta, să o răsfoiești liniștit stând pe o canapea, să o pui înapoi pe raft și apoi să mergi la librăria de peste drum și să cumperi cartea uneori și cu 10 lei mai ieftină.

S-a întâmplat acum ceva vreme să găsesc o carte tare interesantă la Diverta. Pentru ușurința calculelor să zicem că a fost 100 lei. Pe coperta cărții un sticker frumos ”Reducere 20%”, ceea ce ar fi însemnat că aș fi lăsat la casă doar 80 de lei. Ajung la casa de marcat, dau cartea și mi se cer 100 de lei. A urmat o discuție interesantă în care personalul de acolo a crezut că mă poate prosti. ”Ah nu, cartea așa a venit de la editură, cu prețul deja redus!”. Mă uit pe carte și, pe lângă abțibildul cu prețul lipit de cei de la Diverta, mai era tipărit direct pe carte, în coperta interioară, prețul inițial care, culmea, era tot 100 de lei. Am încercat degeaba să le explic că editura a scos cartea la prețul de 100 de lei în 2007 și că nu au primit acuma cărțile cu ”prețul deja redus”, că nu am avut cu cine. Pe ei îi interesa mai mult să facă cât mai mulți bani .

Și am trecut strada, o librărie drăguță, găsit cartea…. ce să vezi, 80 de lei.

Nu m-am răbdat și am dat un telefon. Am zis că nu am să fiu chiar așa de rău și să sun la OPC (deși acuma îmi pare rău), ci am sunat la Editură și le-am explicat situația și că până la urmă și imaginea lor o să aibe de suferit pe seama nesimțirii celor de la Diverta. S-a enervat doamna cu care am vorbit, a cerut detaliile magazinului și a spus că se va ocupa de situața asta.

Rezultatul? Am trecut, după trei săptămâni după telefon, pe la Diverta. Au dat jos toate abțibildurile referitoare la reduceri pentru cărțile editurii respective, în condițiile în care în restul librăriilor din Cluj promoția la cărțile editurii continuă și în aprilie. La inocenta întrebare ”Dar nu aveți promoție la cărțile de la editura Aquila 93?” răspunsul a fost ”Nu, ne pare rău, probabil încă nu a sosit de la București lista nouă de prețuri.”. Cred că undeva în iad au înghețat vreo trei cazane dintr-alea cu smoală. Nu e de mirare că ulterior, în cursul zilei, editura a primit un mail interesant și stufos, ca să înțeleagă și ei cu cine au de a face.

Trecut-au trei zile de la mail și am mai tras o tură prin Diverta… se pare că subit brusc și dintr-o dată pe toate cărțile editurii au re-apărut stickerele dar si abțibildurile cu prețul corect, adică cel redus. Iar Diverta se disculpă în fața editurii spunând că a fost ”o simplă eroare umană”. Hai sictir! Mwuahahahaha!
Așa că de vreți să cumpărați vreo carte, faceți bine și încercați la alte librării din oraș ;)
Categories: util, wtf Tags:

Mâini murdare

March 15th, 2010 5 comments

Mâini murdare. Peste tot mâini murdare și pe mulți îi cam doare în cot și în pișcot.
Era o vreme când înainte de a mânca te trimitea mama să te speli pe mâini, că știa ea ce știa. Acuma vezi tineri că se dau jos din autobuz, pun mâna pe ușă, intră la cantină, dau bani, primesc restul, și apoi se așază la masă și apucă cu o mână un tacâm și cu cealaltă ditamai dărabul de pită. Fără a se fi spălat pe mâini în prealabil. La fel și la mall in foud-court, sau la McDonalds-uri, cu mâinile murdare iau fiecare firicel de cartof fript. Sau, în autobuz, după ce s-a ținut vro zece minute de bara pe care orice homeless își pune flegma, vezi câte una că se scarpină la ochi, sau câte unul că se scobește în nas. Lume inconștientă.
Eu credeam că am depășit faza în care credeam că dacă ne ștergem de pantaloni sau fustă, după caz, avem mâinile curate (asta funcționează doar de am umblat cu făină). Credeam că am depășit momentul în care presupunem că toți ceilați sunt curați și că tot la treizeci de minute Zâna Domestos curăță toate clanțele din oraș și toate barele din autobuzele din oraș. Serios.
Știați că doar 50% dintre români se spală pe mâini după ce folosesc toaleta? Asta spune chiar Ministerul Sănătății. Și știați că în fiecare zi înteracționați cu ei? Gândiți-vă doar că jumate din oamenii ce tocmai s-au dat jos din autobuzul în care urcați fac parte din acea categorie… nah, acuma de care bară vă mai țineți? Gândiți-vă că jumătate din cărucioarele de la hypermarket au fost folosite de astfel de oameni…. și că pe lângă ăștia mai sunt cei care tocmai ce au strănutat în palmă și s-au șters de clanța de la intrarea magazinului de la colț. Iar prietenul tău cu care ai dat mâna tocmai ce a ieșit din acel magazin, iar când era printre rafturi și nu îl vedea nimeni s-a scărpinat în fund.
Asta nu înseamnă că tastatura, mouse-ul sau telefonul mobil pe care îl folosești sunt lipsite de germeni, oh nu, iar dacă folosești un computer pe care îl folosesc și alții, cu atât mai rău. ;)
Sunt atâtea boli ce se pot transmite prin mâini murdare, prin contactul lor cu alimente, dar și prin ducerea mâinii murdare la nas, gură sau ochi și atâta lume care e inconștientă.
Ce e de făcut? Simplu:
  • Întotdeauna să te speli pe mâini înainte de mâncare. Întotdeauna. Pe ambele fețe și fără a uita de spațiul dintre degete și zona unghiilor. (CDC-ul are inclusiv pagină în care învață oamenii cum să se spele corect pe mâini)
  • Să eviți să duci mâna murdară la ochi, gură sau nas.
  • Dacă nu ai apă și săpun la îndemână, poți folosi liniștit o soluție pe bază de alcool; astfel de soluții omoară rapid bacterii, fungi și virusuri, cu condiția ca să aibă o concentrație a alcoolului peste 60% (ia uite ce spune un raport al CDC-ului). De ce e important de știut concentrația în alcool? Pentru că am văzut produse foarte colorate, inclusiv cu sticker cum că ar omorî AH1N1, și când mă uit aveau doar 42% alcool. ”Touch” și ”Protex” de la noi sunt numa bune ;)
Așa că fă bine și gândește și alege:
  1. ”Pierzi” două minute la chiuvetă, sau
  2. ”Strici” 7 lei pe o soluție pe bază de alcool, sau
  3. Economisești și timp și bani și îți crești semnificativ șansele de a face o hepatită A, o viroză, inclusiv gripa nouă, sau cine știe ce minunății de boli digestive care te vor face să ”pierzi” câteva zile bune pe toaletă și să ”cheltui” ceva bani în spitale.
  4. Iar dacă se întâmplă să fii nevoit să mănânci în oraș și să nu poți aplica nici punctul 1 nici punctul 2, încearcă să nu atingi în niciun fel mâncarea (asta înseamnă și fără pâine). Zic eu.
PS: Faceți click pe linkurile din text, chestii interesante o să găsiți ;)
Categories: util, wtf Tags:

Salina Turda

January 31st, 2010 8 comments

Nu au trecut decât nouă zile de când salina de la Turda a fost redeschisă (deci asta se întâmpla pe 22 ianuarie), la eveniment fiind prezente multe fețe importante din care cei mai cunoscuți ar fi nenea Boc și tanti Udrea.

Ajuns dimineața pe la ora 10 la intrarea dinspre oraș, intrarea veche, plătit taxa de intrare (10 lei pentru adulți, 5 pentru elevi) și am început, stâng drept stâng drept, să bat toți cei 917 metri ai galeriei de acces în mina de sare. Prima oprire e mina Iosif, o cameră conică naltă de 87 de metri, și în care, datorită formei, sunetele sunt reverberate. Doar o mică porțiune, cea în care se află turiștii e iluminată, restul încăperii e cufundată în beznă totală, așa că vă puteți imagina cum e ca voci din întuneric să îți răspundă. Din fericire însă răspunsurile sunt mereu identice cu sunetul aruncat în gol, deci nu vor fi situații de genul ”I am the best!!!!” -> “I’ll kill you! I’ll kill you, I’ll ….
1. Galeria de acces în mină. 2. Privire de ansamblu în mina Rudolf. Se vede amfiteatrul, roata cu gondole, terenul de sport, tobogane, minigolf. 3. Liftul (lumini albastre) și scările (portocaliu) de access în mină
O scurtă vizită în camera dispozitivului de extracție (care era pus în funcțiune pe vremuri cu ajutorul unor cai) și apoi am pornit spre sala principală, mina Rudolf, de formă trapezoidală. De sus privești totul, de aproape de tavanul încăperii, și rămâi impresionat de ce ți se arată. După cum spuneam, am ajuns dimineață la salină, așa că nu am prins aglomerație și am coborât în mina Rudolf folosind liftul panoramic, desprins parcă dintr-un film SF (eu mă gândeam la Terminator 4 sau la Paycheck). 40 de metri am avut de coborât cu liftul triunghiular și pe toată durata coborârii am privit uimit rezultatele renovărilor efectuate din fonduri europene (aprox 6 milioane de euro s-au investit).
Știți și voi cum e când mergi pe malul mării iar picioarele ți se afundă în nisip, știți și voi cum e cînd mergi pe malul unui râu și sub tălpi simți puzderie de pietricele mici și rotunde. Ei bine, odată ajuns în sala mare a minei, sub tălpi veți simți sare sfărâmată. Prima mea reacție a fost ”WTF!?!”, dar apoi mi-am dat seama că e normal să fie așa.
Am stat o vreme în sala principală, urmărind modelele de pe pereții tăiați drept, studiind stalactitele de sare de pe peretele nordic, iar apoi am coborât, pe niște scări destul de înguste, spre mina Terezia, o mină conică, sau, de vreți, sub formă de clopot, naltă de 90 de metri. În mijlocul lacului de la baza acestei mine este o insulă (legată printr-un pod arcuit de restul minei) foarte frumos amenajată, cu diverse construcții de lemn, fiecare unică în formă și design, luminate interesant, dar toate având aceeași funcțiune, aceea de ”foișor”. Ma uitam la unele dintre ele cum arătau, țepoase, luminate, și mă gândeam ”Arată ca o chestie ce Lady Gaga ar purta-o pe post de pălărie!”. Popas, șezut, odihnă.
Insula din mina Terezia. 1. Vazută de sus. 2. Văzută de pe pod.
Dacă e lac e normal să existe și un debarcader, și bărci (doooh!). E ciudat, poate uneori chiar înfricoșător, dar al naibii de frumos când ești în barcă, în mijlocul apei de sub luciul căreia, din loc în loc, lămpi verzui luminează flu. Pe pereții clopotului imens dungi albe și negre se joacă unduit, iar din apa întunecată nu ies nici tentacule gigante și nici mâini cașectice, cu toate că, fără să vrei, te gândești la cât de mult se aseamănă totul cu scene similare din Lord of the Rings sau din Harry Potter al șaselea. Oricum, oricât de încordat ai fi, a pluti în absența zgomotelor într-o barcă pe apa întunecată te liniștește mai ceva ca o tablă mare de ciocolată cu alune. Așa că musai să vă urcați într-o barcă la salină (10 lei 30 de minute).
Vedere din barcă: podul și insula.

Ceasul arăta ora 12 când am hotărât că e vremea de plecare, însă, cum între timp salina se umpluse de lume, nu am mai luat liftul (erau cozi prea lungi de așteptare) ci am ales varianta scărilor, un pic aglomerate și ele ce-i drept, doar au fost proiectate pentru muncitori, nu pentru puhoi de vizitatori.
De ajuns se ajunge tare ușor la Turda și la salină, așa că nu mai căutați scuze. Arată prea bine salina, și … nu uitați de treaba cu ciocolata de mai sus :P
Mai multe informații și orar de funcționare: aici.
Categories: gaga, turism, util Tags:

How to make a mask with Photoshop

January 8th, 2010 No comments


Asta pentru cei ce nu stiu cum să facă un mask folosind Photoshopul. See? Easy as pie! :D =))

Categories: funny, util Tags:

Gripa porcină și Biserica

November 25th, 2009 1 comment

Făcătură!” Asta țin morțiș mulți să spună despre gripa asta nouă ce ne-a carantinat spitalele și pe alocuri mai închide școli. ”Doar să scoată bani cu vaccinul lor cu tot!” Învățați să privim suspicioși orice lucru, școliți pe net în ceea ce privește riscurile și beneficiile unui vaccin, ne trezim acuzând companiile farmaceutice de toată isteria din jurul noului virus gripal, ignorând ce înseamnă de fapt noul virus.

Eu aș spune că cine afirmă cu tărie că virusul nou este doar o invenție menită a aduce unor companii bani, e naiv. Virusul nou reprezintă produsul unor mixări interesante ce au avut loc în timp (ani) între diverse tipuri de virusuri gripale, astfel încât din cele 8 gene importante ale noului virus 5 provin de la virusuri porcine (trei provin de pe continentul Nord American, una din Europa și cealaltă din Asia), două de la virus gripal aviar (iarăși America de Nord), și doar una bucată genă de la un virus gripal uman. Din cauza lipsei unui control riguros al circuitul porcilor între fermele de pe diverse continente, dar și datorită faptului că porcii sunt sensibili și la virusurile gripale umane și aviare a fost posibilă mixarea genelor respective, iar posibilitatea unor mutații în viitor nu este deloc exclusă.

Manifestările bolii sunt moderate, iar rata mortalității este scăzută în comparație cu gripa normală. Și atunci de unde toată isteria asta? Pe de o parte virusul AH1N1/09 este mult mai contagios decât virusul normal gripal și lovește atipic, cu predilecție în populația tânără (dacă în mod normal 90% din decesele provocate de gripa normală sunt la oameni peste 65 de ani, în cazul AH1N1/09 lucrurile stau chiar pe dos, cu 25% din decese la persoane sub 25 de ani), datorită probabil și faptului că persoanele în vârstă au ajuns în contact cu tulpini asemănătoare/înrudite de virus gripal, având așadar o oareșcare protecție. Iar pe de altă parte, virusul are capacitatea, față de alte virusuri gripale, de a afecta nu doar căile aeriene superioare ci chiar și plămânii, explicând astfel cazurile severe ce ajung cu probleme grave respiratorii pe secția de Terapie Intensivă.
Ce e de făcut? În primul rând nu e de intrat în panică. Apoi ar trebui să urmăm câteva sfaturi (care de fapt ar trebui urmate mereu), având în vedere că virusul gripal se transmite prin particule fine provenite prin strănut sau tuse de la o persoană infectată, sau chiar și prin atingerea unor obiecte pe care au căzut asemenea particule infectante:
  • spălatul pe mâini cu apă și săpun,
  • dezinfectarea mâinilor cu soluții alcoolice (în oraș),
  • evitarea ducerii mâinilor la nas ochi și gură (mai ales dacă ești în oraș, unde ai dat noroc cu toată lumea, ai pus mâna pe clanțe sau pe bara din autobuz),
  • evitarea aglomerațiilor,
  • izolarea și prezentarea la medic în cazul apariției simptomelor specifice.
  • Și evident odihnă și alimentație corespunzătoare.
Stau și mă uit. În spitale e carantină. Nu mai e voie să mergi în vizită la vreun pacient când îți taie ție capul. Se poartă măști. Școli au fost închise. Măsuri speciale s-au luat și la diferite firme….. Însă mai este un loc în care merge românul, și când îi este bine, dar mai ales când îi merge rău.
Da, românul merge la biserică și primul lucru ce îl face e să își pună, cu o ușoară aplecare pioasă, buzele pe icoana centrală, din fața iconostasului, unde în fiecare zi oameni de tot felul, săraci, bogați, bolnavi, sănătoși, spălați, nespălați, contagioși sau febrili, lasă stropi de salivă pentru următorii ce vin la pupat sfânta icoană. Eu până acuma nu am văzut icoană care să omoare instant germenii cu care vine în contact, așa că mă întreb de ce, când toată lumea e panicată și ia măsuri de protecție, Biserica nu își atenționează enoriașii ”STOP kissing the icon!”. Și de ce încă se practică împărtășitul unui grup mare de oameni din aceeași cupă, cu aceeași linguriță?
Eu am renunțat de mai bine de zece ani la obiceiul pupatului icoanei și recunosc că și acuma când vine popa cu crucea mă apucă groaza când știu că sute de nu mii de oameni au pupat crucea înainte să ajungă la mine în casă. Se poate supăra Doamne Doamne pe mine, dar apa sfințită și icoanele nu omoară germenii oricât de în transă e preotul ce face sfințirea. Spuneți-i rea credință, deformare profesională sau logică, dar ăsta e adevărul!
Partea bună e că am văzut totuși că sunt biserici în lume unde s-a renunțat de tot la apa sfințită sau unde s-a introdus un automat pentru doze fixe și neîntinate de apă sfințită. Dar nah, cu două flori nu se face primăvară, nu? La noi încă au rămas obiceiurile total nesănătoase amintite mai sus, și sunt destui cei care se trezesc cu diverse infecții a căror sursă nu o pot identifica. Până când? Nu știu. Însă dacă Bisericii chiar i-ar păsa de enoriași și de sănătatea lor, ar lua măsuri mai stricte. Sincer.
Key words: do not panic, wash your hands, protect thyself, careful in the church.
Categories: info, util, wtf Tags:

Cu gulerul alb…

November 8th, 2009 5 comments

Ora cinci deja, iar Marius nu a ajuns acasă. Se gândea la Mariana lui, că sigur și-a făcut gânduri negre când a văzut că logodnicul nu îi răspunde la telefon. Ea ajunsese pe la patru jumătate acasă, mai repede decît de obicei, iar el încă nu era acasă.

Trase pantalonii pe el, se chinuise un pic să încheie și cureaua. În spatele lui o blondă întindea un picior gol de sub cearșafuri și, cu o privire mieroasă ce îl implora să stea, îl plimbă pe spatele lui ușor umed. Cum putea să zică NU unei asemenea priveliști e greu de conceput, însă după ce recuperase cămașa de pe podea, de sub lenjeria ei dantelată rămase gânditor. Un zâmbet apăru pe fața femeii goale, ”deci mai stă”, însă el rămase fix din cauza cămășii care avea urme de ruj pe guler!!! Nu putea să meargă așa acasă la Mariana lui, nu putea nici să meargă cu altă cămașă pe el. Se întoarse spre cea cu care și-a petrecut după-masa, cu gândul că ea l-ar putea salva, însă ea, deja în picioare, lăsă cearșaful să cadă de pe ea spunând ”Dragule, uită-te la mine! Crezi că eu stau să frec haine?”.
Dezamăgită de așteptările lui, și cu un capot tras în grabă pe umeri, l-a lăsat pe Marius în dormitor și a plecat liniștită în bucătărie să pună de o cafea până băiețandrul avea să redevină bărbatul de 28 de ani și să ia o decizie.
Unul pe față, două pe dos, încă unul pe față…. Oare cine să sune la ora asta?
- Aaaa-looo?
- Alo, mătușă Sonia, ce bine îmi pare că te găsesc acasă!
- Marius, dragule, vai ce bine îmi pare să îți aud glasul! Cum sunteți, ce face Mariana? V-a plăcut dulceața de frăguțe ce v-am trimis-o? I-am pus pe Adi și pe Adelina să le culeagă. De ai ști cât au crescut pruncii ăștia.
- Suntem bine, suntem bine, vroiam să te întreb niște lucruri despre haine, mătușă Sonia. Vezi tu, vrem să mergem la teatru și cămașa mea bună e pătată la guler și nu știu cum să scot pata.
- Vai Doamne, dar cum să te apuci tu să scoți pete din haine? Unde ai mai pomenit așa ceva? Dă-mi-o pe Mariana la telefon! Își lasă ea bărbatul să îi facă treaba!! Unde e? Dă-mi..
- Nu, mătușă, e doar vina mea. Când ne-am întors de la nunta lui Paul nu am ascultat-o când a zis să ieșim din hainele bune înainte să….. și nu aș vrea să știe și să mă certe.
- Am înțeles, vrei să mai duci moșul la babă și deseară.
- (Argh)
- Ruj spui, ruj pe guler. Ai niște alcool, mă gândesc.
- Da, am, am.
- Pune alcool pe un pic de vată și tamponează bine pata, dar ai grijă să nu faci pata și mai mare. Ai înțeles? Așa, așa, de câteva ori, nu te zgârci. Și apoi… stai să mă gândesc…. Și apoi speli normal.
- Cum să spăl, mătușo, mie îmi trebuie acuma cămașa!!!!
- Aoleu, aoleu. Stai așa, nu te panica, te rezolvă mătușa…. Du-te la chiuvetă și spală de mână, cu un pic de săpun, doar gulerul, asta poți face și tu, și apoi îl calci cu fieru și se usucă repede. Hai până nu te prinde Mariana.
- Mulțumesc, mătușă Sonia, mulțumesc!
- Oricând, Marius! Să mă anunțați când veniți, să vă fac prăjitură cu miere și nucă, cum vă place vouă. Spune-i și Marianei că o pup!
Cu telefonul pus deja în furcă mătușa Sonia reîncepu cu ochiurile pe față și cu cele pe dos, gândindu-se cum în era asta modernă, cu inter-net și cu ueb, ea e mai modernă decât nepotul ei. Să nu își aducă aminte nepotul că ea, mătușa Sonia, le trimisese celor de la Quelle, cei cu siteul cu haine, o scrisoare electronică în care le scria cum se scot diverse pete de pe haine și cum, după o lună, Marius îi arătase pe acel sait că apăruse structurat tot ce scrisese ea. Și Mariana, cum își lasă bărbatul să își curețe hainele. Vai vai. Dar nu avea de gând să spună nimic, nu vroia să provoace certuri, ea aștepta un nepoțel pe care să îl țină strâns în brațe și căruia să îi facă budinci și prăjituri.
Nici nu apucase bine să pună cafeaua în cești că Marius strigase de pe coridor că era grăbit și că urma să plece. Nu putea să îl lase să plece la logodnica lui fără a îi reaminti de orele dinainte, așa că domnul imbrăcat la costum, cu o cămașă cu un guler al naibii de alb, își sărută prelung amanta ce își strivea pieptul de al lui, și apoi plecase spre casă, gândindu-se cum să justifice întârzierea lui….
Articol scris pentru concursul PcNews.
Categories: concurs, util Tags:

Târg de Carte Cluj 2009

April 2nd, 2009 4 comments


A venit Caravana Gaudeamus în Cluj, ditamai în Piaţa Unirii (Matei Corvin). Nah multe edituri s-au strâns acolo sub acelaşi acoperiş, toate cu un singur scop, să vândă cât mai mult.

Veţi găsi multe cărţi de la binecunoscutele edituri Polirom, Nemira, Humanitas … , veţi găsi cărţi de la Editura Didactică şi Pedagogică, de la Casa Cărţii de Ştiinţă sau de la Editura Casa Radio, cărţi cu care cei de la Universitatea de Vest sau cei de la UBB se prezintă, cărţi religioase, cărţi de artă, cărţi din colecţia Adevărul, însă şi cărţi în limba engleză: un stand impunător al celor de la Longman şi multe cărţi de specialitate medicală (Gray’s Anatomy, Netter, Merck, Harrison….). Sincer să fiu, la ultimele mi-a cam fost teamă să mă uit la preţ. :D
Pe lângă multitudinea asta de cărţi mai puteţi cumpăra şi muzică (CD-uri de la Casa Radio sau cd-uri din colecţia Jurnalul Naţional) şi filme, concerte, documentare (dvd-uri din colecţia Jurnalul Naţional sau Adevărul; ţin minte că am văzut dvduri cu concerte Stefan Bănică Jr, Costel Busuioc, Anca Parghel, Semnal M).
Eu am lăsat azi cam 220 de lei la Târg, dar nu toate cărţile erau pentru mine (dar am avut ce căra până acasă, mai să îmi rup mâinile) :P M-am ales cu un dicţionar fain de la Longman, cu un mic tratat de chimie şi cu un cd. Dar am să mai dau o raită sâmbătă.
Reduceri sunt peste tot, de multe ori preţul afişat este preţul întreg, reducerea obţinându-se la casă. Aşa că daţi o raită pe la târg, sunt sigur că veţi găsi ceva fie pentru voi fie pentru un prieten. ;) Şi nu uitaţi să participaţi la tombolă. 
Categories: info, util Tags:

That time of the year

March 14th, 2009 1 comment

După ce ieri tot prin ploaie am umblat în Cluj (ulterior am văzut la tv că s-a transformat în neauă spre seară), am dat azi peste o vreme frumoasă de primăvară acasă. Aşa că înarmat cu toate cele necesare am pornit la tăiat.

(tăiem ce e uscat, rărim şi apoi tăiem deasupra mugurelui)


După cum vă spuneam anul trecut: fără milă. Am luat la rând tufele de trandafiri, am înlăturat o parte din muşuroiul din jurul lor, am tăiat tot ce era uscat sau bolnav, cât mai de jos posibil. Am tăiat tot ce era prea des sau prea pe mijlocul tufei. Şi apoi din ce a rămas am taiat, cu foarfece ascuţite, oblic, deasupra unui mugure ce dădea spre exterioriul tufei. Ca la carte adică. Şi deja am pus ochii pe câteva tije care au deja trei ani şi sunt prea groase, iar la anul am să le tai de tot, că aşa trebuie pentru a reîntineri mereu tufa ;)

Ce să vă mai spun eu vouă? Să nu uitaţi să purtaţi mănuşi de protecţie, din alea groase. Unu la mână nu vă murdăriţi. Dar cel mai important e că nu vă zgâriaţi. Nu de alta, dar ştim că o zgârietură e o poartă de intrare, şi nu ştii niciodată ce se poate găsi în pământ. Aşa că aveţi grijă.

Categories: personal, util Tags:

Warm autumn day

November 1st, 2008 No comments


În sfârşit am pus în practică ce descriam aici acum vreo trei săptămâni. Nu de alta, dar data trecută când fusăi acasă era prea ud pământul şi parcă era prea frig afară. Da, ştiu, puturos. :P

Azi a fost o zi caldă de toamnă, ceea ce n-a putut decât să mă bucure. Înarmat cu hârleţ, cotarcă şi foarfeci, am purces la treabă. Cotarca şi hârleţul le-am folosit pentru a aduce din grădina din spate pământ pentru muşuroire (mai ţineţi minte, nu?). Făcut frumos muşuroiul, avut grijă să fie totul bine acoperit (don’t be afraid to use your hands), după care am trecut la curăţenie generală, toate plantele fiind smulse/tăiate, în afară de trandafiri, bineînţeles. Ce am făcut apoi? Păi am acoperit fiecare muşuroi cu plantele uscate şi cu frunzele greblate. (Nu ştiu cât de bine se vede în poza de sus; probabil trebuia să fac o poză şi înainte de a pune frunzele)

Mă gândeam la acea variantă de a pune naftalină printre plantele uscate, însă totuşi suntem în mijlocul oraşului şi avem aşa ceva, aşa că rozătoare? Not a chance :D

Aveţi însă grijă să purtaţi mănuşi când umblaţi cu trandafirii, căci altfel ghimpii vă pot zgâria bine de tot.

Voi ce aţi făcut astăzi?

PS: Ok, în legătură cu ultima poză. Se văd acolo nişte zgârieturi, nu? Păi aia trebuia să se vadă :D Restul… doar nu aţi crezut că e ….. Vreo idee ce ar putea fi? :p

Categories: util Tags: